Consulatul General
al României la Salonic, în colaborare cu Societatea Culturală Balkania Contemporană de la Atena, a organizat, la data de 25 aprilie, în
sala de spectacole a Institutului Francez, o inedită seară culturală
românească, cu participanți de seamă din București, Atena și Salonic.
În discursul de deschidere, gazda
evenimentului, consulul general al Franței la Salonic și director al Institutului
Cultural Francez din localitate, Christophe Le Rigoleur s-a referit la
tradiționalele legături culturale dintre francezi și români, la fructuoasa
colaborare cu Consulatul General al României la Salonic, prezentând aportul
Institutului la promovarea limbii și a culturii franceze în Salonic. A
menționat că, pe parcursul ultimelor luni, comunitatea română s-a aflat pentru
a treia oară în această sală a Institutului, care a devenit astfel și o casă a
românilor.
Prima parte a programului a cuprins
lansarea a două cărți, care, în mod normal, ar
trebui să se afle în bibliotecile tuturor românilor din Grecia. Prima a
fost cea a Monicăi Săvulescu Voudouri, <România din afara României:
„Avem!”>. Sociologul Monica Săvulescu Voudouri s-a aflat la Salonic pentru a
treia oară, în calitate de scriitor. Prima prezență a fost cea din 24 aprilie
2010, când s-a prezentat volumul <Tată, suntem lunateci>, iar pe data de 7
mai 2011, lucrarea <Fetele Nikas în lumina zilei, mare și albă>. Prin
urmare, le este cunoscută românilor din Grecia de Nord, care citesc cărțile
domniei sale cu multă plăcere, satisfacție și interes. Prezentarea cărții a
fost făcută de consulul general al României la Salonic, Martin Ladislau
Salamon, doctor în sociologie, care a mărturisit că a fost impresionat de fina
descriere a personajelor care apar în volumul de eseuri, de fidela tipologie a
caracterelor de emigranți români din cele patru colțuri ale lumii. Îi putem
recunoaște pe acești oameni, care se află printre noi, aici în sală chiar: „badanda”
care îngrijește copiii și bătrânii străinilor, în loc să îi îngrijească pe ai
ei, din România, emigrantul snob care îi „snobează” pe cei rămași acasă, cel „cu
gâtul gros cu lanț de aur gros”, admirat de însoțitoare, meșterul cu trusă de
scule nemțească care a trecut ilegal Munții Rodopi ca să ajungă în Grecia,
plecând mai departe după izbucnirea crizei, vânătorul de burse pentru studenți,
etc. În intervenția sa , Monica
Săvulescu Voudouri – președinta Societății
Culturale Balkania Contemporană –
a subliniat că, datorită schimbărilor survenite în România, nu se mai consideră
un scriitor român din diasporă, ci mai degrabă scriitor al diasporei române. După
ultimele statistici – a menționat scriitoarea – se pare ca 20% din populaţia
României se află în afara graniţelor ţării. Pălmaşi, medici, tehnocraţi,
studenţi. Printre ei şi artişti. Deci şi scriitori. Istoria recentă ne obligă
la acceptarea unui nou concept. Aceşti scriitori nu mai sunt „scriitori români
din diasporă”. Ei au devenit „scriitori ai diasporei române”. Prin ei se va şti
şi va intra în literatură ce fac, ce gândesc, cum trăiesc şi ce simt cei 20% de
români din populaţia ţării, aflaţi în afara frontierelor. Ei sunt cei care,
asemenea cronicarilor din vechime, „vor da sama” despre istoria noastră
recentă.
Programul a cuprins și prezentarea
volumului „7 Schiţe de I. L. Caragiale”, realizat de Atelierul de Traduceri
Literare al Balkaniei Contemporane, împreună cu Editura Allotropo din Atena.
Despre acest eveniment editorial – publicarea în ediţie bilingvă a unor schițe
ale marelui scriitor român de origine greacă – au vorbit editorul Kostas Karatzas şi coordonatorul
Atelierului de Traduceri, Angela Bratsou.
Lucrarea este o realizare colectivă deosebită a Atelierului, care a marcat Anul
Internațional I. L. Caragiale în Grecia.
În a doua parte a programului, invitatul de onoare din România al
evenimentului, prof. univ. dr. Alexa Visarion, regizorul lungmetrajului
„Înghițitorul de săbii”, realizat în 1981, a invocat momente din colaborarea sa
cu marele actor Ștefan Iordache, oferind filmul (subtitrat în limba engleză)
spre vizionare publicului român și elen din Salonic. După vizionarea filmului a
urmat un interesant dialog cu marele regizor, cei prezenți având posibilitatea
să afle diverse amănunte și mai ales atitudinea autorităților din acea perioadă
despre unele secvențe îndrăznețe prezentate în film.
Apostolos Patelakis
Δεν υπάρχουν σχόλια:
Δημοσίευση σχολίου