Ziua Drapelului Național - sărbătorită cu fast la Salonic-Εθνική Ημέρα της Σημαίας – Μεγαλοπρεπής γιορτή στη Θεσσαλονίκη

Ziua Drapelului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 şi se sărbătoreşte în fiecare an la data de 26 iunie. Anul acesta se împlinesc 164 de ani de când tricolorul a devenit simbolul României. Cu prilejul acestei sărbători, în Comandamentul Corpului Dislocabil NATO din Grecia (HQ NDC-GR), dispus în cadrul Corpului C din Armata Elenă din Salonic, a fost organizat un ceremonial militar. La acest eveniment au participat Consulul general al României la Salonic, Dumitru Hrițuleac, împreună cu soția, consul Luminița Hrițuleac, precum și invitaţi reprezentanţi ai unor instituţii civile, militare şi religioase.

Ceremonialul a început cu sosirea comandantului NDC-GR, General locotenent, Georgios Basiakoulis și a Consulului general al României la Salonic, Dumitru Hrițuleac și prezentarea onorului militar celor doi oficiali în acordurile fanfarei.

În acordurile imnului național al României, drapelul românesc a fost  ridicat pe catargul din fata comandamentului NDC-GR, în prezența cadrelor militare din cele 11 țări care fac parte din aceasta forță și a invitaților.

După ridicarea drapelului romanesc a luat cuvântul reprezentantul României la NDC-GR, locotenent colonel ing. Mincă Ion, care a prezentat semnificația și importanța acestui simbol atât de drag și de prețios românilor, care a dăinuit de-a lungul istoriei multimilenare a acestui popor din spațiul carpato-danubiano-pontic.

Ceremonialul s-a încheiat în acordurile marșului militar românesc „Ostașii”, cântat de orchestra militară a Corpului C Armată elen, după care a urmat o scurtă recepție cu bucate romanești pregătite cu dăruire și pricepere de soția reprezentantului României la NDC-GR, Mincă Alexandrina.

Participanții la acest eveniment deosebit și-au amintit, fie și pentru câteva momente de trecutul glorios al țării, și au retrăit cu emoție mândria de a fi român. Roșu, galben și albastru sunt culorile vieții și ale onoarei, sunt culorile identității românilor de pretutindeni.

Apostolos Patelakis

Η Εθνική Ημέρα της Σημαίας ανακηρύχθηκε με τον Νόμο υπ. αριθ. 96/1998 και εορτάζεται κάθε χρόνο στις 26 Ιουνίου. Φέτος συμπληρώνονται 164 χρόνια από τότε που τα τρία χρώματα έγιναν σύμβολο της Ρουμανίας. Με αφορμή αυτή τη γιορτή, διοργανώθηκε μια στρατιωτική τελετή στο Επιτελείο του Σώματος Ανάπτυξης του NATO στην Ελλάδα (NDC-GR), το οποίο βρίσκεται στο Γ’ Σώμα Στρατού Θεσσαλονίκης. Σε αυτή την εκδήλωση έλαβε μέρος ο Γενικός Πρόξενος της Ρουμανίας στη Θεσσαλονίκη, Dumitru Hriţuleac, μαζί με τη σύζυγό του, Πρόξενο Luminiţa Hriţuleac, καθώς επίσης και αντιπρόσωποι πολιτικών, στρατιωτικών και θρησκευτικών οργανισμών.

Η εκδήλωση ξεκίνησε με την άφιξη του Διοικητή του NDC-GR, Αντιστράτηγου Γεωργίου Μπασιακούλη  και του Γενικού Πρόξενου της Ρουμανίας στη Θεσσαλονίκη, Dumitru Hriţuleac και με τον στρατιωτικό χαιρετισμό των δύο αυτών επισήμων υπό τον ήχο της στρατιωτικής μπάντας.

Κατά τη διάρκεια του εθνικού ύμνου της Ρουμανίας, η ρουμανική σημαία υψώθηκε μεσίστια ενώπιον του NDC-GR, υπό την παρουσία των στρατιωτικών των 11 χωρών που αποτελούν μέρος της δύναμης αυτής καθώς και των προσκεκλημένων.

Μετά την έπαρση της ρουμανικής σημαίας, το λόγο πήρε ο αντιπρόσωπος της Ρουμανίας στο NDC-GR, Αντισυνταγματάρχης Mincă Ion, ο οποίος μίλησε για τη σημασία αυτού του τόσο αγαπητού και σημαντικού για τους Ρουμάνους συμβόλου, το οποίο διατηρήθηκε για χιλιάδες χρόνια στην περιοχή των Καρπαθίων, του Δούναβη και του Εύξεινου Πόντου.

Η εκδήλωση έκλεισε με το εμβατήριο του ρουμανικού στρατού, «Ostaşii», από την στρατιωτική μπάντα του Γ’ Σώματος Στρατού και ακολούθησε μια σύντομη δεξίωση με ρουμανικά εδέσματα, που ετοίμασε με ιδιαίτερη φροντίδα η σύζυγος του αντιπροσώπου της Ρουμανίας στο NDC-GR, Mincă Alexandrina.

Οι συμμετέχοντες σε αυτή την εκδήλωση θυμήθηκαν, έστω και για μερικές στιγμές την περασμένη δόξα της χώρας και αναβίωσαν με συγκίνηση την περηφάνια του να είσαι Ρουμάνος. Το κόκκινο, το κίτρινο και το γαλάζιο είναι τα χρώματα της ζωής και της αξιοπρέπειας, τα χρώματα της ταυτότητας των Ρουμάνων όλου του κόσμου.

Μετάφραση: Κολοβού Ιωάννα

Tineri greci din Salonic la Cursurile de vară de la București

 În perioada 23 iulie şi 5 august 2012, Facultatea de Litere din cadrul Universității din Bucureşti a  organizat a 52-a ediţie a “Cursurilor de Vară de limbă, cultură şi civilizaţie românească”.  Iniţiate în anii `60, la Sinaia, sub patronajul spiritual al marelui lingvist Alexandru Rosetti şi conduse vreme îndelungată de profesorul Boris Cazacu, Cursurile de Vară reprezintă cea mai veche iniţiativă a unei universităţi româneşti de a promova limba şi cultura română în lume.

De-a lungul a jumătate de secol, Cursurile de Vară ale Universităţii din Bucureşti şi-au câştigat un binemeritat prestigiu prin participarea a peste 5000 de cursanţi, a numeroase cadre didactice universitare din ţară şi străinătate, precum şi a unor distinşi academicieni, oameni de cultură, artişti având ca principal scop cunoaşterea limbii şi culturii româneşti.

 În acest an au participat 35 de tineri  din 15 ţări: Belgia, Bulgaria, Coreea de Sud, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Japonia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Serbia, Spania, Statele Unite ale Americii şi Thailanda. Pasionaţi de limba română sau doar dornici de a şti profesional ceva despre cultura şi civilizaţia românească, principalul lor demers a fost de a şti limba română la nivelul foneticii, morfologiei, sintaxei, dar, mai ales, stilurilor funcţionale ale limbii române, stăpânite prin exerciţii serioase de gramatică sau lexicologie, conversaţie în excursii sau conferinţe ori ateliere de lucru - de la tradiţii la înţelegerea textului oral sau actorie - dar şi prin cântec. De aceea şlagărul Şcolii de Vară a fost marcat de refrenul ”Vara nu dorm!”.

Cursurile de limba română și conferințele au fost  ținute de profesori ai Universității, specialiști în lingvistică și comunicare, având o bogată experiență în predarea și testarea limbii romane ca limbă străină atât în țară, cât și în străinătate, în cadrul lectoratelor României din marile universități europene.

Programul a mai cuprins vizite la Biblioteca Centrală Universitară, Palatul Mogoşoaia, Muzeul Satului, Muzeul Naţional de Artă, excursii la Sinaia - Castelul Peleş - Braşov, Mânăstirea Horezu, precum şi proiecţii de filme româneşti. În urma cursurilor, participanţii au  susţinut un examen de atestare a cunoştinţelor de limba română. 

Din Grecia au participat trei tineri, absolvenți ai cursurilor de limba română de la Școala de limbi Balcanice din Salonic. Îndrumați de profesorul lor acești tineri au ales Bucureștiul și după cum veți vedea nu au regretat. S-au dus în România cu gândul de a cunoaște cât mai multe despre această țară frumoasă, de a cunoaște pe oameni și mentalitățile lor. Iată cu ce impresii s-au întors două săptămâni de ședere în capitala României.

Ioana kolovou (studentă la Facultatea de limba engleză) : "Sunt deosebit de bucuroasă că am participat la aceste cursuri de la București, unde am avut ocazia să-mi îmbunătățesc cunoștințele de limba română (nivel C1) și să cunosc studenți străini cu care m-am împrietenit. Mi-a plăcut în mod deosebit excursia de la Sinaia și Brașov, în special Castelul Peleș, care este o adevărată bijuterie arhitecturală. Am cunoscut bucătăria românească, am început să-i cunosc pe români și acum iubesc și mai mult România. Îmi va fi dor de profesoarele și de prietenii pe care i-am făcut acolo și sper să vizitez România din nou vara viitoare."

Evripidis Thymelis (student la Facultatea de farmacie): "Participarea la această Școală de vară a fost o experiență deosebită pentru mine. Mi-a plăcut totul și sunt foarte mulțumit de tot ce am acumulat și am văzut în România. Programul a fost foarte interesant combinând cursurile de limba română cu excursii și vizite la diferite instituții de prestigiu. Românii sunt foarte amabili, prietenoși și dispuși să te ajute în orice clipă. N-o să uit serile petrecute cu colegii din diferite țări în centrul istoric al Bucureștiului, cu acele clădiri frumoase și impresionante"

Sonia Skordi (absolventă a facultății de filologie greacă): "Totul a fost minunat. Eu am participat la o grupă de avansați, iar profesoara noastră, Cristina Alice Toma, a făcut tot ce a fost posibil ca să învățăm și să aflăm cât mai multe lucruri posibile. Mi-au plăcut foarte mult prelegerile prezentate de specialiști pe diferite teme. Filmele românești vizionate au constituit o surpriză plăcută, mai ales filmul <Autobiografia lui N.Ceaușescu>, despre care noi, tânăra generație cunoaștem foarte puțin. Pot spune că tot programul a avut un impact pozitiv și sper ca la anu să vin la București pentru un masterat"

Iată ce ne-a declarat doamna profesoară Ana-Maria Teodorescu - Directorul Şcolii de Vară al Universităţii din Bucureşti despre tinerii participanți la cursuri: „Toate amintirile sunt depozitate în suflet, dar cea mai frumoasă este să o rosteşti în limba română…..Aceşti tineri au devenit membri ai comunităţii academice a Universităţii din Bucureşti prin cele trei însemne - abecedarul lui Ion Creangă  ca semn al puterii cunoaşterii limbii române, apoi certificarea dovedită la finele cursurilor, dar şi insigna că aparţin de acum Universităţii din Bucureşti, de care sperăm să fie mândri ca de propriile însemne. Tinerii veniţi din Grecia au fost în fiecare an, dar, mai ales, acum, o surpriză la fel de plăcută pentru a îi considera şi a se bucura de exigenţele unor studenţi români…ei sunt discipolii unor buni profesori greci, dar şi români, acum.”

Apostolos Patelakis

«Πρωτεύουσα» της έβδομης τέχνης η Θεσσαλονίκη με το 53ο Φεστιβάλ Κινηματογράφου

150 ταινίες περιλαμβάνει το πρόγραμμα του 53ου Φεστιβάλ Κινηματογράφου Θεσσαλονίκης που ξεκινά την Παρασκευή και θα τιμήσουν με την παρουσία τους σημαντικά ονόματα από τον κόσμο της έβδομης τέχνης.
Ο ιδιαίτερα αγαπητός στο σινεφίλ ελληνικό κοινό Φινλανδός σκηνοθέτης Άκι Καουρισμάκι, ο πολυβραβευμένος κουρδικής καταγωγής δημιουργός Μπαχμάν Γκομπαντί, ο Γερμανός κινηματογραφιστής Αντρέας Ντρέζεν, καθώς και ο Κριστιάν Μουντζίου, από τους σημαντικότερους εκπροσώπους του σύγχρονου ρουμάνικου κινηματογράφου, θα βρεθούν στη Θεσσαλονίκη, με αφορμή τα αφιερώματα που πραγματοποιεί η φετινή διοργάνωση στο έργο τους.
Παρών στο φεστιβάλ θα είναι επίσης, ο Κώστας Γαβράς, με αφορμή την προβολή της νέας ταινίας του «The Capital».
 Στο επίσημο Διαγωνιστικό πρόγραμμα συμμετέχουν 15 πρώτες ή δεύτερες ταινίες μυθοπλασίας σκηνοθετών απ’ όλο τον κόσμο, οι οποίες θα διεκδικήσουν τα βραβεία του Φεστιβάλ. Οι δύο από τις 15 ταινίες του Διαγωνιστικού είναι ελληνικής παραγωγής. Πρόκειται για τα φιλμ «Χαρά» του Ηλία Γιαννακάκη και «Το αγόρι τρώει το φαγητό του πουλιού» του Έκτορα Λυγίζου.

 Η τελετή έναρξης του 53ου Φεστιβάλ Κινηματογράφου Θεσσαλονίκης θα πραγματοποιηθεί την Παρασκευή 2 Νοεμβρίου στο Ολύμπιον, με την προβολή της πολυσυζητημένης ταινίας «Holy Motors» του εκκεντρικού Γάλλου δημιουργού Λεό Καράξ.

Doua filme romanesti, premiate la Festivalul de la Salonic

Doua filme romanesti, "Periferic" realizat de Bogdan George Apetri, si "Morgen" de Marian Crisan, au fost recompensate sambata seara cu principalele premii ale celei de-a 51-a editii a Festivalului international de film de la Salonic: cel mai bun film, cel mai bun realizator, cel mai bun actor si cea mai buna actrita.



"Periferic" povesteste 24 de ore din viata unei tinere detinute ce beneficiaza de o zi de libertate pentru a fi prezenta la inmormantarea mamei ale. El a obtinut Alexandru de Aur, dotat cu un premiu de 20.000 de euro, mentioneaza AFP. Ana Ularu, care joaca rolul principal, a fost recompensata cu premiul pentru cea mai buna actrita.

"Morgen", ce evoca prietenia dintre un roman si un imigrant turc, a fost recompensat cu premiul pentru cel mai bun regizor, cei doi actori ai filmului Andras Hathazi si Yilmaz Yalcin primind de asemenea ambii premiul de interpretare masculina.

Noul cinematograf grec a fost de asemenea premiat cu premiul special al juriului /Alexandru de Argint, dotat cu un premiu de 5.000 de euro/ atribuit lui "Attenberg" al realizatoarei Athina Rachel Tsangari.

Acest film povesteste o relatie aparte intre un tata bolnav si fiica sa, legatura ce se naste intre ei in jurul bolii si mortii, nu lipsita de umor, totul insotit de un set de referinte scoase atat din teatrul antic grec, cat si din filme de actiune cu animale preistorice ale lui Richard Attenborough.

Festivalul, marcat de criza ce loveste Grecia si de erori de gestionare... mai mult

Duminica, 12 Decembrie 2010, ora 08:26

Examenele pentru atestatul de limba română

Anul acesta, ca urmarea acordului de colaborarecu Universitateadin București, Școala de Limbi Balcanice din Salonic,a organizat, pentru a noua oară consecutiv, examenul pentru obţinerea atestatului de limba română. Certificatul de competenţă lingvistică se obţine în urma testării a 5competenţe (înţelegerea textului scris, înţelegerea textului oral, interacţiune verbală,producere de text oral și redactare),după normele Pașaportulu Lingvistic European.Din comisia de examinare au făcut parte două profesoare de la Universitatea din București, prof. dr. Rodica Zafiu, șefa Departamentului de Lingvistică din Facultatea de Litere, și lect. dr. Camelia Ușurelu, de la Facultatea de Litere, constructor de teste și specialist în evaluarea limbii române ca limbă străină.
Certificatul de competenţă lingvistică este elaborat de Universitatea din București (membră a Consorţiului European pentru Evaluarea Competenţelor Lingvistice ECL), sub egida Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului. Certificatul de competenţă lingvistică are valabilitate nelimitată. În acești nouă ani numeroși tineri greci care au urmat cursuri de limba română în Grecia sau au studiat în România, tineri
din familii mixte sau chiar români stabiliţi în spaţiul elen, au obţinut acest atestat, devenind astfel mai
competitivi pe piaţa muncii, sporindu-le șansele de a găsi mai repede și mai ușor un loc de muncă.
Anul acesta au participat la examene 18 candidaţi dintre care 7 provin din familii mixte. Iată câteva din
impresiile și gândurile unor participanți la examene: Skordi Sonia (profesoară de limba greacă) <Sunt dintr-o
familie mixtă așa că am vorbit limba română de mică cu mama și cu tatăl meu care a studiat medicina în România. De câte ori mergeam la bunicii mei la Craiova toți îmi spuneau că vorbesc foarte bine, dar eu nu știam cât de bine vorbeam deoarece nu aveam în mână nicio diplomă. Am afl at de la Consulatul
României de la Salonic că în iunie se organizează o sesiune de examene pentru obținerea atestatului la limba
română și m-am prezentat la aceste examene, unde am obținut nivelul C1. Sunt foarte bucuroasă, voi merge
în perioada 23 iulie-3 august la cursurile de vară de la București, iar după aceea mă gândesc să fac un masterat în domeniul lingvisticii în România>. Vezyroglou Kornilos (funcționar bancar): <Lucrez de câțiva ani la Banca Națională a Greciei, care are sucursale și în România. Anul trecut mi-a venit ideea că aș putea lucra și eu la o astfel de sucursală. Am învățat limba română la Școala de Limbi Balcanice și la aceste examene am obținut atestatul pentru nivelul B2. Sper ca într-o zi să pot lucra în România, o țară despre care am aflat foarte multe lucruri interesante, dar pe care nu am vizitat-o încă>. Ioanna Kolovou ( studentă la Facultatea de limba engleză): <Deși nu am relații cu România, am început să învăț limba română pentru că este o limbă foarte melodică și îmi place foarte mult. Acum, după un an de pregătire, am obținut certifi catul B2, și voi merge la cursurile de vară de la București pentru a învăța și mai bine limba. După aceea voi face studii
postuniversitare sau voi căuta un loc de muncă în România. Astfel, voi avea ocazia să cunosc limba și cultura
românească mai bine>.M i c h a e l a Zachou (funcționar privat):<Examenul a fost o experiență deosebită pentru mine și îmi voi aduce aminte de aceste clipe mult timp. M-a impresionat profesionalismul
celor două doamne profesoare , toții candidații fi ind mulțumiți de modul corect de examinare și de
justifi care a notelor primite. Diploma obținută mă face să mă simt mai sigură în ceea ce privește cunoștințele
mele de limba română și sper să găsesc un loc de muncă unde să pot valorifi ca aceste cunoștințe>.
Iată care este și opinia celor două doamne profesoare de la Universitatea din București: <Examenul
de anul acesta, desfășurat în 9-10 iunie, ne-a adus în faţa a 18 candidaţi, care proveneau din diferite categorii
socio-profesionale: elevi, studenţi și masteranzi care doresc să urmeze cursurile unor facultăţi din România
(cursuri universitare, de masterat sau de doctorat) sau medici, economiști, ofi ţeri pentru care atestatul
de limba română reprezintă o oportunitate pentru promovarea profesională sau pentru angajarea în posturi
de conducere la sucursalele din România ale unor bănci sau fi rme grecești. O parte dintre candidaţi provin din familii mixte sau din părinţi greci care au studiat, cu ani în urmă, în România. Ceilalţi au studiat limba română ca limbă străină în instituţii de învăţământ superior din importante centre universitare ale Greciei sau la Școala deLimbi Balcanice din Salonic. Testele sunt orientate către modelul comunicativpragmatic,
urmărind modul în care candidatul își poate folosi cunoștinţele de limba română, dobândite de-a lungul
anilor, în situaţii concrete de comunicare. Ca și în anii trecuţi, am putut constata buna pregătire a candidaţilor,
majoritatea obţinând certifi cate de nivel superior (B2, C1 și chiar C2). Candidaţii, îndeosebi cei care au obţinut certifi cate pentru nivelul C1 sau C2, au dovedit atât siguranţă și fl uenţă în comunicarea orală și scrisă, cât și un vocabular elevat și o deschidere culturală remarcabilă. Prin urmare, ca în fi ecare an, și anul acesta examenele au reprezentat pentru noi o experienţă plăcută, un bun prilej de realizare a unui dialog
intercultural deosebit de interesant>.
Apostolos Patelakis

Este Grecia o natiune saraca???????

Este Grecia o natiune saraca,asa cum doreste vestul sa o denumeasca? Nici pe departe ! Grecia este o tara extrem de bogata, pe care germanii doresc sa o cucereasca fara nici un efort, nici cel putin finaciar.

La fel ca si in Romania, UE-isti creaza impresia saraciei, lipsei de educatie, atiganilor pe strazi si unui grad redus de civlizatie in Grecia, dintr-un motiv simplu, vor sa “achizitioneze” aceste tari pe nimic. Dar lucrurile nu stau de loc asa, ba chiar ne intrebam de ce UE doreste sa faca atita reclama proasta unei tari care apartine uniunii si careemtii doresc sa o faca federatie. Dar eu nu am vazut sau citit niciodata despre americani , care sint federalizati, ca denigreaza intr-un asa mod vreunul dintre statele lor.
Este benefic pentru cei mari din UE sa arate mereu cu degetul la Grecia? Da,este mai mult decit benefic sa ingroape Grecia in datorii pe care stiu cum ar trebui sa le ceara grecilor sa le plateasca si mai stiu ca, greci ar avea posibilitatea sa le plateasca si sa ii umple de bani pe cei din vestul Europei.
Grecia, a fost pina acum folosita in doua directii. Prima, pentru a crea un tampon permanent favorabil vestului pe traseul comercial al monedei comune euro. Germania a profitat de slabirea economiei Greciei si a fluctuat euro cum a dorit ea, apreciind moneda europeana cind a avut nevoie sa cumpere gaz rusesc si depreciind-o, cind a vrut sa-si exporte produsele, in baza unor fluctuatii economice puse pe seama Greciei si mai de curind pe seama Italiei si Spaniei.
A doua directie, a fost procesul de saracire a Grecie prin diverse mecanisme la care au participat si marile institutii financiare americane, toti stiind ca Grecia are resurse minerale suficiente pentrua platii bani inapoi sub o forma dorita de UE,FMI ,BM si BCE, dar trebuia mai intii indatorata.
Grecia nu este o tara saraca sub nici o forma, dar ca si Romania, se creaza de catre vest si cei interesati in “cu,partaturi” ieftine, in jurul ei un mecanism pentru a fi achizitionata toata bogatia ei pe nimic de catre “fratii’ din vestul Europei, in cadrul UE.
Grecia sta pe o o punga de petrol, gaze si aur, de neimaginat dupa cum arata studiile geologice de ultima ora si publicate de Bloomberg. Daca Grecia ar exploata resursele lor interne de gaze, petrol si aur, ei nu numai ca si-ar putea plati datoriile, dar ar fi una dintre cele mai bogate tari din Europa.
Dar poate cineva sa creada ca Germania ar dori acest lucru? Sub nici o forma. Geologii americani,canadieni si australieni au elaborat un studiu prin care arata ca pina in 2016, Grecia ar putea fi cel mai mare producator de aur din Europa si stim foarte bine, din articolele precedente, cam ce inseamna acest lucru in cazul unei instabilitati majore a monedei americane si a euro. Grecia sta pe o bogatie masiva de sute de milioane de barili de petrol care valoreaza mii de miliarde de dolari, greci fiind ca si un om al strazii care inca nu stie de o mostenire lasata de o ruda apropiata si care este extrem de valoroasa.
Economia Greciei s-a contractat cu peste 20%, iar somajul care era de 11,8 % in 2010, acum este peste 26%. Datoria externa raporatat la PIB-ul tarii este de 198% si sint zvonuri ca Grecia ar trebui sa iasa din zona euro.
Dar de ce nu este lasata sa iasa si de ce Merkel incearca sa faca atita atmosfera in jurul acestei tari? Datorita bogatiilor ei si faptului ca pot fi vitale pentru nemti. Merkel si toata trupa ei de economistii, stiau foarte bine ca Grecia nu poate fi competitiv, atunci cind le-au dat bani, ca nu are o industrie care sa poata crea produse tehnice de prima mina pe piata, ca nu au avut niciodata traditie de tara industriala si ca valoarea adaugata la alte produse decit cele industriale , in general alimente, nu este de natura sa acopere un sistem public sau sa creze posibilitatea rambursarii unor datorii de aceasta factura care au fost oferite de bancile germane si americane. Germania stia si stie realitatea, dar a acceptat si acum doreste felia cea mai mare din tortul grecesc, ceea ce s-ar putea sa nu se intimple.
In concordanta cu datele eliberate de Bloomberg, Grecia ar putea deveni in foarte scurt timp cel mai mare producator de aur al Europei, devasind Finlanda cu mult. Canadienii si australienii au facut chiar o proiectie a dezvoltarii exploatarilor de aur din Grecia si vad o productie de peste 425.000 de uncii de aur extrase pina in 2016, care valoreaza peste 757 milioane de dolari la pretul actual, numai dintr-o singura exploatare si aici ne referim numai la aur. In 2011, Grecia producea din minele ei, sub 16.000 de uncii de aur pe an.
Dar Grecia nu are numai aur in cantitati enorme ci si petrol, ea avind o punga mamut de petrol in zona mediteraneeana si un vast deposit de gaz natural in partea de vest a tarii.
In Iulie, agentia de stiri Reuters, discuta pe larg tendinta firmelor straine miniere de a actiona pe piata greceasca, Grecia primind oferte de la cele mai mari opt companii de extractie din lume. In momentul actual, Grecia nu produce aproape deloc gaz si petrol, dar resursele ei sint uluitoare. Geologii americani si canadieni au realizat un studiu asupra citorva zone extrem de importante in hidrocarburi din Grecia.
Prima zona este Golful Patra, a doua este coasta Katakolo, ambele in vestul Greciei, iar a treia este zona Ioannina in parte de nord vest a Greciei. In concordanta cu datele preluate de Bloomberg, de la United States Geological Survey, in zona greaca, dar si in comun cu Cipru, Israel si Egipt, sint peste 15.000 de miliarde de metri cubi de gaz natural, care asteapta sa fie extras.
Numai in Golful Patra din Grecia sint peste 200 de milioane de barili de petrol, la Ioannina sint in jur de 80 de miliane de barili iar la Katacolo foarte aproape de 3 milioane de barili de petrol. Totul este evaluat la mii de miliarde de dolari la pretul actual.
In concordanta cu datele furnizate de analistul grec Aristotle Vassilakis, studiile cele mai recente arata ca Grecia are o cantitate de gas natural estimata la 9.000 de miliarde de dolari. Daca numai o fractiune ar fi exploatata, ar transforma Grecia intr-un dintre cele mai independente si bogate tari ale Europei.
Echipa de specialisti de la Universitatea Tulane condusa de expertul David Hynes a estimat de curind ca, Grecia ar putea in cinci ani de exploatari sa nu mai aiba nici o datorie, iar in urmatorii 25 de ani ar putea avea un surplus de 302 miliarde de dolari.
Mai poate dori Germania sa dea afara din zona euro o tara ca Grecia? Fara discutie ca nu. Sint indreptatiti grecii, sa vada ce s-a intimplat cu bani imprumutati si de ce au ajuns in situatia actuala ? Categoric DA.
UE nu va lua nici o masura impotriva Greciei si va incerca sa tina tara intr-o saracie controlata pina cind spera ca lideri eleni sa cedeze si sa le aprobe toate planurile de “cotropire” economica a tarii. Va fi foarte greu pentru nemti sa ajunga in acel punct, pentru ca greci au mindria lor si un sentiment patriotic profound si ar putea, mai degraba, sa decida iesirea din UE, deci pierderea suveranitatii. Nu la fel se poate discuta de Romnania si masina basesciana de dezinformare de natura sa creeze impresia poporului roman ca exista doar o cale de merge in directia favorabila poporului roman si anume UE. Ceea ce este mai mult decit fals si chiar in sens contrar.